Singuratatea nedorita este o stare de rau psihologica care afecteaza multe persoane si apare adesea in sedintele de psihoterapie. Sa vedem in ce consta.
Ce este singuratatea nedorita?
Singuratatea nedorita este sentimentul trait de o parte a populatiei in care exista perceptia de a nu avea sprijin sau pe cineva pe care sa se bazeze.
Acest lucru nu inseamna ca cei care o experimenteaza trebuie sa fie izolati fizic, ci mai degraba ca, in ciuda faptului ca sunt in contact cu alte persoane, nu se simt protejati de acestia, ceea ce genereaza disconfort semnificativ clinic si o deteriorare a calitatii vietii.
O persoana poate decide sa se izoleze voluntar de restul societatii, dar spre deosebire de singuratatea nedorita, in aceste cazuri aceasta izolare este cautata in mod activ si nu genereaza disconfort.
In sine, singuratatea nedorita nu constituie un diagnostic, dar exista de obicei comorbiditate (aparitia a 2 tulburari simultan) cu alte alterari precum depresia, tulburarile de anxietate, tulburarile de personalitate sau tulburarea de personalitate borderline.
Ce o cauzeaza?
Nu este o cauza monofactoriala, ea este generata in mod normal ca urmare a unirii diferitilor factori de risc care ajung sa duca la aceasta singuratate.
Unii dintre acesti factori ar putea fi probleme de abilitati sociale , deoarece daca cineva nu stie sa relationeze, ii va fi dificil sa creeze un cerc social in care sa se simta adapostit.
Un alt factor care iese in evidenta in multe ocazii este varsta, intrucat, din pacate, prea des, persoanele in varsta se izoleaza de mediul lor pentru ca le este mai greu sa stabileasca contact intre ei, moartea prietenilor si a familiei. Schimbarile din mediul lor precum mersul la o resedinta, pierderea vizitelor in familie… toate acestea fac ca persoana sa-si vada radacinile sociale din ce in ce mai slabite.
In sfarsit, un alt factor de care trebuie luat in considerare este mobilitatea geografica, intrucat atunci cand schimbi resedinta, lasi in urma relatii care de multe ori slabesc si pot fi greu de intretinut si, in acelasi timp, este foarte greu sa stabilesti noi relatii.
Ce consecinte are?
In multe ocazii poate duce la probleme de anxietate, depresie, probleme de stima de sine , teama de a face fata situatiilor sociale… Toate acestea pot aparea intr-o masura mai mare sau mai mica, dar ceea ce este evident este ca genereaza o profunda frustrare si sentiment negativ ca ajunge sa se raspandeasca in alte domenii ale vietii persoanei.
Pe langa consecintele pe care le-am mentionat anterior, aceasta singuratate poate fi completata de comportamente daunatoare sanatatii, precum consumul de droguri sau alte dependente, poate creste riscul de sinucidere, comportament criminal si antisocial.
Pe de alta parte, in ultimii ani se vede ca exista o relatie intre singuratatea nedorita si sansele de a suferi de Alzheimer.
Cine sufera de obicei?
In afara de persoanele in varsta, ce alte profiluri sufera de obicei de singuratate nedorita?
Nu exista un profil unic, deoarece, desi este adevarat ca oamenii tind sa se gandeasca mai ales la persoanele in varsta, intreaga societate este expusa acestui risc. Incepand cu cei mai mici, in care daca nu au o educatie sociala adecvata si oportunitati de a interactiona cu semenii lor si au figuri de referinta si de atasament, ar putea suferi de singuratate nedorita.
Etapa adolescentei este bine cunoscuta ca un moment al schimbarii, iar uneori al detasarii de familie pentru a apela la prieteni. Acest lucru duce la riscul ca, daca aceasta evolutie nu este bine gestionata, ar putea duce la un vid prin ne simtindu-se integrata cu una sau cu alta.
In plus, atat in adolescenta, cat si la varsta adulta, retelele de socializare sunt un foarte mare factor de frustrare , deoarece credem ca ne unesc si evita singuratatea, dar tind sa genereze relatii superficiale si sa promoveze in mare masura comparatia sociala. Acest lucru se datoreaza faptului ca „cea mai buna versiune” este afisata si poate genera o partinire in persoana care primeste aceasta informatie, crezand ca „este mai putin sociabil” decat mediul sau.
A crescut in ultimii ani? De ce?
Aceasta posibila perceptie a singuratatii a existat dintotdeauna, dar a crescut din cauza utilizarii retelelor sociale si a ritmului de viata actual care nu ne permite sa stabilim relatii sociale atat de intense , deoarece stresul inseamna ca nu avem timp sa ne relationam cu fiecare. altele.semnificative.
Adevarul este ca ne confruntam cu o realitate ingrijoratoare, in care rutina noastra si utilizarea exacerbata a noilor tehnologii, viteza cu care merge totul… ne impiedica sa socializam asa cum ar trebui.
Cum influenteaza noile tehnologii sentimentul de singuratate?
Desi pot avea o influenta pozitiva, intrucat ne permit sa mentinem sau sa cream relatii, adevarul este ca noile tehnologii au si un efect foarte negativ, pentru ca ni se pare ca toata lumea are multi prieteni cu care sa iesim, putem cadea in comparatii si se simt foarte izolat. Pe de alta parte, cu totii am fost la intalniri in care oamenii se uita la mobil in loc de cel din fata lor. Aceste acte ne izoleaza.
Cum se poate combate aceasta izolare emotionala?
In orice profil, este important sa se evalueze daca exista intr-adevar o retea de socializare, nu neaparat una foarte mare si daca, in ciuda existentei ei, persoana continua sa se simta singura.
In clinica noastra Mariva Psicologos, din Valencia, facem o evaluare adecvata a experientei fiecarui pacient, deoarece acest sentiment de singuratate poate fi un simptom al unei alte tulburari psihologice . Din ceea ce este evaluat, puteti lucra asupra gandurilor si comportamentelor oamenilor.
De exemplu, daca cred ca sunt singur si asta nu este real, va trebui sa vedem de ce cred asa, ce asteptari am, pentru ca daca vreau sa am un plan social in fiecare zi, poate ca am asteptari nerealiste, sau daca Nu am o retea sociala de suport, poti incepe sa cauti activitati si instrumente de formare sociala pentru a o putea crea.
Pe de alta parte, daca vorbim despre aceasta singuratate ca fiind un simptom al unei tulburari de anxietate, depresie, probleme de stima de sine… trebuie tratata ca un tot global in terapia psihologica.
Cum sa ajute?
Daca detectam ca cineva din mediul nostru se poate simti singur, ca si in cazul persoanelor in varsta, trebuie sa incercam sa ne exprimam afectiunea fata de ei intr-o mai mare masura si sa propunem locuri in care sa mearga unde sa poata interactiona. Trebuie sa ne amintim ca suntem fiinte sociale si ca daca nu vedem aceasta nevoie indeplinita, nu ne simtim bine.